vineri, 4 iulie 2014

320 de pisici negre - Rodica Ojog-Braşoveanu

Poveste:


Maiorul Cristescu face în sfârşit rost de probele necesare pentru a o aresta pe Melania Lupu ca urmare a spargerii unui muzeu. Simpatica bătrânică nu reşeşte să îl înduplece pe maior, aşa că îşi ia la revedere de la motanul său, Mirciulică, şi se duce la închisoare, ştiind că nu va sta mult timp. Un joc al soartei îi oferă bătrânei ocazia de a evada din închisoare ca urmare a unui complot bine pus la punct. Ceea ce nu ştie este că va fi implicată într-o vânătoare de comori contra cronometru, miza fiind o statuie de aur în mărime naturală a Fecioarei Maria, Madona.

Pentru a-i ajuta, Melania le cere doritoritorilor de aur să il aduca pe Mirciulică, motanul său negru dispărut în ziua în care poliţia a demarat procedurile de arestare. Şi astfel pisicile negre din Bucureşti dispar...


Părerea mea:


Este prima carte scrisă de această autoare pe care o citesc. Melania s-a dovedit a fi infractorul, ci nu detectivul aşa cum intuiam iniţial. Chiar şi aşa, nu m-am putut abţine să nu îi ţin partea isteţei femei în vârstă de 63 de ani, căci într-adevăr, de-a lungul romanului aceasta dă deseori dovadă de ingeniozitate, deşi majoritatea cunoscuţilor o consideră doar senilă. Cartea este dovada vie a faptului că nu trebuie să judeci ceva/pe cineva, înainte de a fi suficient de documentat şi sigur pe informaţiile pe care le deţii. Finalul este oarecum ambiguu, în sensul că aştepţi cu nerăbdare ceva (nu spun ce), iar apoi totul este muşamalizat cu stoicism de protagonistă. Scriu această recenzie la câteva luni după ce am terminat de citit cartea, dar observ că acţiunea mi-a rămas bine întipărită în memorie, semn că nu e doar un roman de duzină ca altele, cu o poveste copiată din filmul X sau după cartea Y. Modul scriitoarei de a descrie e unic, detaliat dar nu plictisitor, reuşind să te facă să vizualizezi faptele fără prea mult efort, purtându-te într-o lume imaginară creionată inedit.
Recomand cu plăcere aceasta carte oricărei persoane ce preferă o lectură adevărată în locul cărţilor comerciale, scrise doar de dragul de a obţine bani. Nu contează dacă sunteţi împătimiţi ai romanelor poliţiste sau nu, căci Melania Lupu va reuşi să vă cucerească inima cu stilul ei, indiferent de preferinţele voastre. 


"Când ploaia te surprinde de mână cu o fată seamănă cu o aventură.”
Voi aţi citit această carte??? Vreau păreri ^_^


Alina T.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu