The Fault in Our Stars-Recenzie

The Fault In Our Stars - John Green

Rezumat: 

Fără suferinţă, cum am putea şti ce e bucuria?

Îşi vor aminti oamenii de mine? Ce sens are viaţa mea? Ce vreau să las în urmă?

Deşi un medicament miraculos i-a prelungit viaţa, Hazel Grace Lancaster, în vârstă de 16 ani, are impresia că de când se ştie a fost „în fază terminală".

Însă atunci când fermecătorul Augustus Waters, suferind şi el de aceeaşi boală cumplită, apare la întâlnirile unui grup de suport unde merge Hazel, povestea fetei va fi complet rescrisă.

Spirite înrudite, împărţind acelaşi farmec şi acelaşi simţ al umorului, Hazel şi Gus încep o cursă contra cronometru în care învaţă ce înseamnă să iubeşti.

„Sub aceeaşi stea este un amestec de melancolie, duioşie, înţelepciune şi umor.” - The New York Times

"Povestea de iubire dintre Hazel şi Augustus este cu atât mai reală, cu cât este condamnată încă de la început. Curajul şi seninătatea de care dau dovadă sunt o lecţie de viaţă dintre cele mai impresionante. "- Entertainment Weekly

Părere personală: Mă bucur că am putut citi această carte în engleză, deoarece am citit "Looking for Alaska" în română si pot spune că mi-a plăcut cam 70% şi nu am prea simţit acele emoţii.

Am sperat că poate voi plânge în sfârşit la o carte, dar se pare ca nu era asta cartea...Totuşi, sunt sigură ca NUMAI după rezumat v-aţi dat seama cât poate fi de interesantă şi originală cartea şi că, desigur, merită citită.

 Am ezitat foarte mult timp până am început să citesc cartea şi pot spune că-mi pare rau. Mi-a plăcut cum la început Augustus nu-şi putea lua ochii de la Hazel şi cum se tot băga in seamă pentru a o cuceri pe Hazel, care în final i-a reuşit :D. Înainte să citesc cartea, mă tot întrebam ce este cu acest "Okay,Okay?" pe care-l vedeam peste tot şi mă gândeam la tot felul de evenimente care ar fi putut fi in carte, dar mă bucur ca nu a fost aşa <3. Cartea asta te învaţă că trebuie sa "baţi fierul cât e cald", şi să profiţi, să te bucuri de ceea ce ai până acum. Şi faza cu "it's a metaphor", iar a fost ceva original şi de care iţi vei aminti mereu. Această carte nu se axează în principal pe iubirea dintre Gus şi Hazel, ci mai mult pe poveştile lor de viaţă. Este atât de tragic să vezi copii care suferă de această boală, în majoritatea cazurilor incurabilă, şi anume cancerul. Îţi oferă o nouă perspectivă asupra vieţii, parcă te face sa iţi preţui viaţa şi mai mult decât o făceai. Îţi dai seama că aceşti copii cu cancer şi-ar da toate zilele ‘bolnave’ pentru a trăi măcar câteva zile sănătoşi. Sănătatea le-a fost furată, iar viaţa lor este ca un ‘montagne-russe care doar urcă’. Din păcate persoanele care sunt sănătoase nu îşi preţuiesc sănătatea, nu îşi dau seama cât de greu este să fi bolnav.

[…] Atunci când fermecătorul Augustus Waters, suferind şi el de aceeaşi boală cumplită, apare la întâlnirile unui grup de suport unde merge Hazel, povestea fetei este complet rescrisă. 
Spirite înrudite, împărţind acelaşi farmec şi acelaşi simţ al umorului, Hazel şi Gus încep o cursă contra cronometru în care învaţă ce înseamnă să iubeşti. [...]

Au călătorit până la Amsterdam doar pentru a-l întalni pe Peter Van Houten, autorul cărţii O durere supremă, care s-a dovedit a fi un idiot şi un beţivan, dar care avea o poveste cam la fel de tristă ca a celor doi. S-au dus până acolo, doar ca să afle sfârşitul unei cărţi care se terminase în mijlocul frazei (weird). Oricum, Van Houten le-a spus nişte cuvinte tare urâte, dar pentru ei călătoria asta a fost CEA MAI FRUMOASĂ.

Finalul este deshis, dar John Green a postat ceva pe twitter in legatură cu acest final! V-aş spune ce, dar nu vreau să dau aşa un spoiler de mare :)) Dacă vreţi să ştiţi, contactaţi-mă pe facebook ;;)

Cred ca Hazel si Gus, seamănă puţin cu Romeo si Julieta. De ce? Veţi afla doar dacă citiţi cartea şi pot spune CU MÂNA PE INIMĂ CĂ MERITĂ!

• Voi aţi plâns la această carte? Vreau să văd cât de anormală sunt :))